Sanatatea mentala si riscuri psihologice

Sănătatea mentală este un aspect important în viața fiecăruia și de aceea trebuie să-i acordăm atenția cuvenită. Bolile mentale sunt tulburări ale funcției cerebrale. Ele pot avea mai multe cauze, și apar la nivel global, indiferent de țară, cultură sau grup socio-economic.

Bolile mentale fac ca totul să fie mai greu: școala, relaționarea și socializarea cu alți oameni, timpul petrecut acasă cu familia etc. Dacă știi pe cineva care se confruntă cu o tulburare mentală, recomandă-i să se ducă la medic cât mai repede. Cu cât se intervine mai repede cu atât tratementul va fi mai eficient. Un medic specialist poate să diagnosticheze corect și să propună un tratament adecvat.

Dintre cele mai frecvente probleme mentale cu care se pot confrunta adolescentii putem enumera depresia, tulburările de alimentație, anxietate severă, frici și fobii patologice, stres post-traumatic.

Semne de alerta pentru sanatatea mentala
– lipsa de fericire, de entuziasm;
– stari de anxietate puternice, frecvente;
– dorinta de a-ti face rau sau de a rani pe altcineva;
– pierderea interesului in orice fel de activitate;
– stari puternice si continue de iritabilitate si nervozitate.

Mituri despre sanatatea mentala a adolescentilor

1. Adolescentii au toane nu probleme reale
Problemele de sănătate mintală în rândul adolescenților există și sunt reale. Ele trebuie tratate cu seriozitate pentru a nu evolua până în momentul în care nu să nu mai permită recuperarea.
Luați măsuri de la primul semn de întrebare în ceea ce privește starea proastă a unui adolescent.

2. Adolescentii cauta doar atentie, nu trebuie sa-ti faci griji
Mulți dintre adolescenții cu un comportament deviant suferă de o tulburare psihică, de aceea nevoia de atenție sau comportamentul antisocial al unui adolescent trebuie luat în serios și cu prima ocazie îndrumat către un specialist.

3. Adolescentii sunt prea tineri sa sufere de depresie
Depresia este o boală psihică ce se poate instala indiferent de vârstă. Netratată, aceasta poate conduce la suicid.

4. Daca cineva vorbeste despre sinucidere sigur nu o sa faca asta
Sinuciderea este una din cauzele principale survenite în rândul adolescenților. Când cineva vorbește despre sinucidere este foarte important ca acesta să fie luat în serios și direcționat către un specialist sau un punct de ajutor de urgență.

Tipuri de probleme de sanatate mentala
Cele mai frecvente tipuri de tulburări mentale cu care se pot confrunta adolescenții pe care le pot depăși dacă sunt depistate la timp și tratate conform recomandărilor unui medic specialist sunt:

Depresia
Este normal ca din când în când să simți tristețe sau să te simți lipsit de energie și descurajat. Sunt emoții normale, ca reacții a ceea ce se întâmplă în viețile noastre. Că vorbim de plecarea unui prieten bun, o despărțire, o ceartă, o notă mică sau pierderea unei persoane dragi, acestea sunt lucruri care ne poate face să ne simți triști. Sunt emoții pe care o personă le poate depăși, în mod normal, după o perioadă de timp.

Depresia, în schimb, este o stare permanentă de tristețe, descurajare chiar disperare. O senzație de lipsă de speranță, energie sau dorința de a te implica în orice fel de activitate. O persoană care suferă de depresie nu se poate bucura de nimic luni în șir sau chiar mai mult.

Această tulburare psihică poate avea mai multe simptome și de cele mai multe ori este greu de identificat. Cei din jur o pot confunda cu o dispoziție proastă și o atitudine distantă sau răutăcioasă. Totuși există un set de simptome comune cu care cei care suferă de depresie se confruntă: dispoziție negativistă și descurajată continuă, gânduri negativiste, lipsă de energie și motivație indiferent de activitate, lipsă de concentrare, distanțare față de prieteni, familie, cunoștințe, plus simptome la nivel fizic: probleme cu somnul, dureri de stomac, dureri de cap, creșteri sau scăderi în greutate.

Anxietatea severă
Anxietate este o reacție normală a oamenilor care se activează în momentul când o persoană percepe o amenințare sau un risc și până la anumit punct este normală. Efectele anxietății se resimt la nivel fizic și psihic: stare de alertă, bătăi rapide ale inimii, mușchi încordați, palme transpirate, senzație de stomac strâns, mâini și picioare tremurânde. Intensitatea simptomelor poate fi mai mică sau mai mare.

Tulburările de anxietate implică teamă continuă, stări de anxietate fără un motiv real. Anxietatea te poate face să te simți tot timpul în alertă, fără să te mai poți concentra pe alte activități. Când anxietatea devine o stare frecventă, de intensitate mare, fără un motiv real și ajunge să afecteze viața de zi cu zi și fericirea cuiva, înseamnă că au fost depășite condițiile normale și e bine să apelezi la un specialist.
Cum faci față unui atac de panică
1. Identifică simptomele unui atac de panică: respirație rapidă, accelerare a ritmului bătăilor inimii, sentiment puternic de panică și câteodată dureri de stomac sau în piept. Cu cât îți dai seama mai rapid că ai un atac de panică cu atât mai repede poți încerca să îi diminuezi intensitatea.

2. Încearcă să îți dai seama ce se întâmplă și să încerci să controlezi sentimentul. Fie prin exerciții de respirație pe care să le practici periodic, fie prin a te concentra asupra faptului că nu se întâmplă nimic grav.

3. Înfruntă-ți teama. Dacă fugi de fricile pe care le ai, acestea se vor întoarce. Încearcă să te gândești că e o stare neplăcută care va trece.

4. Identifică cauzele atacurilor de panică. Care sunt situațiile stresante din viața ta, reconsideră-ți stilul de viață (încearcă să te odihnești suficient, să ai o alimentație echilibrată în care să incluzi fructe și legume, să eviți mâncarea fast-food și băuturile energizante sau bogate în zahar, asigură-te că faci periodic mișcare și exerciții fizice)

5. Vobește cu cei apropiați ție despre ce ți se întâmplă. Data viitoare când ai un atac de panică te pot ajuta să te calmezi și să te asigure că totul va fi în regulă.

6. Stabilește-ți o întâlnire cu un psiholog sau un consilier școlar. Un specialist îți poate recomanda un tratament care să ți se potrivească.

Suicidul
Cei mai mulți dintre cei care comit suicid o fac pentru că încearcă să scape de sentimente care îi copleșesc: respingere, durere, o pierdere suferită, sentimente de vină sau rușine, îngrijorare sau teama de a dezamăgi prieteni sau familia. Poate alții simt că nu sunt doriți și acceptați, nu sunt iubiți, sunt victime ale agresiunilor sau se simt o povară pentru ceilalți.

Cu toții avem perioade când ne simțim copleșiți de astfel de emoții sau situații dificile, dar cei mai mulți privesc problemele în perspectivă și caută soluții și își continuă viața fie sperând la momente mai frumoase, fie realizând că o astfel de stare poate fi trecătoare.

Dacă o situație, oricât ar fi de dificilă, poate să fie depășită, de ce unele persoane nu reușesc să vadă nicio altă scăpare și aleg să-și ia viața? Răspunsul ar fi că multe dintre persoanele care comit suicid suferă de depresie.
Depresia afectează modul în care gândește o persoană, astfel încât aceasta nu mai reușește să vadă nicio ieșire dintr-o situație neplăcută. De multe ori persoanele care se gândesc la sinucidere nici nu conștientizează că suferă de depresie și nu își dau seama că afecțiunea este cea care îi face să se gândească că nu există nicio scăpare din starea în care se găsesc, nu situația în sine este fără scapare. Tratarea depresiei îmbunătățește progresiv modul în care o persoană percepe realitatea.

Abuzul de substanțe
Adolescenții care au probleme cu consumul de droguri și alcool sunt în pericol mai mare de suicid. Atât alcoolul cât și anumite droguri au efecte depresive asupra creierului. Problema este amplificată de faptul că tinerii cu diverse probleme tind să apeleze la droguri și alcool ca metodă de evadare. Doar că, dincolo de efectele depresive, alcoolul și drogurile afectează judecata și influențează perpectiva asupra riscurilor, deciziilor și soluțiilor pentru probleme. Multe tentative de suicid au loc sub influența alcoolului sau drogurilor.
Sinuciderea poate fi planificată, alteori aceste gânduri apar brusc după o situație în care persoana respectivă se simte neajutorată (o ceartă cu părinții, o despărțire, o notă mică la școală).

Semnale de alarmă și ce să faci:
Când cineva vorbește despre sinucidere, se depărtează mult de prieteni, familie, nu mai participă la activități care în mod normal i-ar face plăcere, vorbește mult despre neputință, deznădejde sau ca și cum s-ar simți o povară.
Dacă tu însuți simți tristețe intensă de o perioadă îndelungată și te gândești la sinucidere, apelează la ajutor cât mai curând.
Vorbește cu un adult în care ai încredere. Depresia nu trece de la sine, ci este necesar tratament dedicat recomandat de un specialist. Vorbește cu un părinte, profesor sau consilier școlar.
Folosește numere de telefon pentru urgențe. Persoanele specializate sunt acolo să ajute și să te susțină pentru a depăși situația dificilă.
http://www.alegsatraiesc.ro/ 0747 119 112 sau 0727 119 112
https://www.depresiv.ro 0800 801 200
Tel verde prevenire suicid – 0800 080 10

Tulburările de alimentație
Tulburările de alimentație sunt mai mult decât o dietă de slăbire sau încercarea de a face zilnic exerciții fizice. Acestea sunt extreme în comportamenul alimentar și în perspectiva asupra alimentației. O dietă care nu se termină niciodată și care devine din ce în ce mai restrictivă sau sentimente de vinovăție după fiecare masă sau gustare sunt semne că persoana respectivă suferă de o tulburare de alimentație. Cele mai frecvente tulburări de alimentație sunt anorexia și bulimia.

Anorexia
Oamenii care suferă de anorexie au o teamă constantă de a nu se îngrășa, iar percepția despre propriul corp este total eronată, având tot timpul impresia că s-au îngrășat. Rezultatul este că mănâncă foarte puțin și slăbesc foarte mult. Mulți adolescenți cu anorexie limitează mesele zilnice la diete extrem de severe și exerciții fizice excesive. Fiecare aliment este diminuat până la minimum, iar contabilizarea caloriilor devine o obsesie.
Efecte negative asupra organismului:
– scăderea tensiunii, a pulsului și respirației;
– căderea părului și slabirea unghiilor;
– dereglarea ciclului menstrual;
– dificultăți la menținerea atenției si concentrare;
– anemie;
– oase fragile.

Bulimia
Oamenii care suferă de bulimie mănâncă în exces, pentru ca la scurt timp să se simtă vinovați și să își provoace voma sau iau laxative, pentru a nu se îngrășa. Pe termen lung, această tulburare este periculoasă atât fizic cât și emoțional.
Spre deosebire de cei care suferă de anorexie (foarte slabi), oamenii cu bulimie pot arăta normal sau pot fi chiar supraponderali.

Efecte negative asupra organismului:
– dureri constante de stomac;
– afectarea stomacului si rinichilor;
– degradarea dinților (din cauza acidului stomacal);
– dereglarea ciclului menstrual;
– pierderea de potasiu (probleme cu inima și chiar moartea).

Semne ale tulburărilor de alimentație:
– pierdere în greutate vizibilă, excesivă;
– obsesie pentru calorii, exerciții fizice, diete;
– cântărire obsesivă;
– reducerea porțiilor de mâncare;
– evitarea petrecerilor și celebrărilor unde este mâncare;
– teama constantă de îngrășare;
– inventarea scuzelor de a merge la baie după fiecare masă;
– achiziționarea de diuretice și laxative.

Tulburările de alimentație pot fi tratate. Acestea implică atât corpul cât și mintea, de aceea tratamentul va implica atât specialiști în alimentație cât și terapeuți. Opțiunile de tratament depind de la o persoană la alta. Important este să vorbești cu un adult în care ai încredere pentru a face un prim pas pentru a lua o direcție corectă (parinte, profesor, consilier școlar, antrenor, vecin, asistentă medicală etc.)

Să înveți să-ți iubești corpul și să te accepți așa cum ești poate să ia timp, dar este un sentiment plăcut și plin de satisfacție care merită efortul tău.