Articol scris de Aiten Simon-Abzait, Medic specialist psihiatrie pediatrică la Clinica ALIAT TEEN din București

Copiii nu se nasc delincventi, insa in lipsa unui mediu de dezvoltare adecvat, in lipsa educatiei corespunzatoare pot dezvolta atat un profil psihologic vulnerabil (inclinatie catre acte de agresivitate sau acte antisociale, inadaptare sociala, instabilitate emotionala etc.), cat si ceea ce se numeste delincventa juvenila. Legea prevede masuri clare in astfel de cazuri, in functie de varsta minorului si de discernamantul lui.

Exista situatii care necesita o interfata intre stabilirea starii de sanatate mintala a unui minor si regulile justitiei, motiv pentru care s-a dezvoltat o subspecialitate a psihiatriei denumita psihiatrie legala. Astfel sunt stabilite aspectele legate de expertiza clinica in contexte de probleme juridice penale, civile sau corectionale.

Ce pedepse prevede legea pentru minori

Specialitatea medicala denumita Psihiatrie Pediatrica se confrunta periodic cu solicitari de evaluare a copiilor si adolescentilor care savarsesc fapte incluse in legea penala. Fie ca vorbim despre fapte precum furtul, distrugerea de bunuri, vatamare corporala, uz sau trafic de substante interzise sau alte abateri de la normele sociale, persoanele sub 18 ani care comit aceste fapte se incadreaza in fenomenul denumit „Delincventa juvenila”.

Sistemul juridic al tarii noastre diferentiaza, in functie de criteriul varsta, astfel:

– minorii pana la 14 ani nu raspund penal (dar se mentine impunerea unor masuri cu caracter profilactic, eventual incredintarea unor institutii de ocrotire);

– adolescentii care au intre 14-16 ani au raspundere juridica limitata (se realizeaza o evaluare medico-legala si se stabileste existenta discernamantului);

– adolescentii de peste 16 ani raspund penal ( art 113, al 1,2,3 Cod Penal).

Stabilirea discernamantului

Discernamantul este o functie psihica care insumeaza totalitatea proceselor mintale si ofera rezultatul final sub forma capacitatii de a distinge intre bine si rau, de a lua o hotarare cunoscand consecintele, imprejurarile si alte aspecte ale actului efectuat.

In cadrul evaluarii unui minor sunt vizate multiple aspecte ale gradului de dezvoltare fizica si mentala, ancheta sociala, existenta istoricului medical. Astfel sunt necesare evaluari pluridisciplinare pe baza carora se va stabili existenta capacitatii de discernamant precum si contextul psiho-social.

Masurile aplicate minorilor

Potrivit art. 115 din Codul Penal, exista urmatoarele masuri aplicabile minorilor:

– masuri educative neprivative de libertate: supraveghere, asistarea zilnica, consemnarea la sfarsit de saptamana;

– masuri educative privative de libertate: internarea intr-un centru educativ sau de detentie.

Preventia

Aceasta masura presupune elaborarea unor strategii si actiuni concrete de identificare a minorilor vulnerabili si oferirea de sprijin pentru a preintampina dezvoltarea comportamentelor deviante.

Educatia adecvata, controlul social si interventia asupra cazurilor la risc a specialistilor in domeniul combaterii delincventei juvenile poate scadea numarul de infractiuni comise.

Factorii de risc necesita o evaluare atenta si se refera la totalitatea acestora: factori individuali, istoric medical, factori familiali, socio-culturali, economici, etc.