Fie că am auzit o glumă bună, ne-am uitat la un videoclip amuzant, am urmărit o comedie îndrăgită sau observăm ceva distractiv pe stradă, râsul este prezent și ne face să ne simțim atât de bine, nu-i așa?

Râsul este asemenea unui limbaj universal, ușor de descifrat și înțeles. Ți-a trecut prin minte vreodată când și de ce râdem?

Elementul esențial pentru declanșarea râsului pentru majoritatea persoanelor este prezența unei alte persoane, nu o glumă sau un film amuzant.

Conform cercetătorului Robert Provine, care a realizat multe studii în acest domeniu, râsul nu este întotdeauna asociat cu auzul unei glume. R. Provine a observat și a analizat peste 1.200 de momente în care oamenii erau surprinși râzând în public. Acesta a descoperit că într-o proporție de 80% râsul era asociat cu remarci obișnuite de tipul ”Uite, e Andreea” sau ”Mă bucur că ne-am văzut” și doar în 20% din cazuri râsul apărea ca răspuns la o glumă. Interesant, nu?

În plus, râsul este considerat a fi o activitate socială, întrucât, conform aceluiași autor, suntem predispuși să râdem cu pănâ la 30 de ori mai mult atunci când suntem într-un grup față de situația în care am fi singuri. Așadar, râsul este cu adevărat o activitate socială. Să nu uităm de faptul că uneori râsul poate fi contagios. Odată ce observăm o persoană de lângă noi sau un grup de oameni care râd, suntem tentați fără să ne dăm poate seama să preluăm această reacție și în final să ajungem și noi să râdem.

Primul râset, conform studiilor, apare în jurul vârstei de 3 ½ – 4 luni, adică cu mult înainte de a şti să vorbim, astfel râsul poate fi considerat o formă preverbală de interacţiune între copil şi mamă sau persoana care are grijă de el.

Râsul este în mare parte o reacție involuntară; de regulă nu este ceva ce te poți forța să faci. Dimpotrivă, râsul declanșează mecanisme din creier care pot influența tiparele de respirație, expresiile faciale și chiar mușchii din brațe și picioare.

Pe măsură ce creștem, devenim tot mai buni în a face diferența între un râs autentic, real și unul impus, forțat, arată un alt studiu, realizat de cercetătoarea Sophie Scott. Conform acesteia, cu cât înaintezi în vârstă înțelegi mai bine râsul, această capacitate dezvoltându-se pe tot parcursul vieții. Un alt aspect interesant a fost că râsul este mai contagios cu cât ești mai tânăr, respectiv cu cât ești mai tânăr, cu atât îți dorești să iei și tu parte la această activitate. Sounds nice :D.

Există și unele cercetări care susțin că râsul întărește sistemul imunitar, ajutând astfel organismul să fie ținut departe de infecții sau că râsul ajută la combatarea stresului sau că râsul ar reduce procesul de îmbătrânire, întrucât pune în mișcare mușchii faciali. Însă acestea depind foarte mult de alte variabile, astfel încât este greu să putem ști cu certitudine dacă numai râsul sau și alte caracteristici personale ne protejează sau nu de anumite evenimente.

În final, nu voi face recomandări de tipul ”râsul este cel mai bun medicament”, ci te invit să ne povestești despre cele mai hazlii momente sau glume pe care le cunoști, astfel încât să râdem împreună, ce spui?

Casandra Timar-Anton,  psiholog la Centrul de Resurse pentru Adolescenți Cluj-Napoca