Din momentul în care jocurile video au început să facă parte din viaţa adolescenţilor au apărut şi discuţiile referitoare la riscurile de sănătate şi psihologice care pot interveni pe termen lung, însă au fost aduse în discuţie totodată şi părţile bune pe care jocurile le au.

Atât riscurile cât şi oportunităţile pe care adolescenţii le pot avea în vedere, diferă în funcţie de frecvenţa şi numărul de ore jucate, dar şi în funcţie de tipurile de jocuri preferate.

Astfel că, e bine să ştim că unele jocuri video ajută adolescenţii să obţină rezultate mai bune la materii precum matematică şi ştiinţe exacte, dezvoltă abilităţile în ceea ce priveşte cititul, însă dacă se joacă cu moderaţie (nu în fiecare zi). Studiile spun că adolescenţii care se joacă cu moderaţie, pot avea rezultate mai bune la şcoală decât cei care nu se joacă deloc. Jocurile video pot avea şi rolul de a dezvolta abilităţi de orientare în spaţiu precum şi abilităţile de rezolvare a problemelor neprevăzute. Alte beneficii dobândite cu ajutorul unor jocuri video mai sunt îmbunătăţirea coordonării între mână şi ochi şi abilitatea de a procesa informaţii rapid.

Riscurile intervin în momentul în care adolescenţii se joacă mai multe ore în fiecare zi, iar acest lucru interferează cu temele pentru acasă, timpul dedicat studiului, concentrarea la ore s.a.m.d.

În ceea ce priveşte tipurile de jocuri video, studiile spun că cele violente care implică mutilarea, uciderea sau decapitarea unor personaje reprezentate ca oameni, pot avea drept efect reducerea sentimentelor de empatie pentru cei din jur, precum şi pierderea capacităţii de a distinge foarte clar între ce este bine şi ce este rău, în viaţa reală.

Cei mai mulţi adolescenţi se joacă fără o schimbare vizibilă în atitudine. Plus că jocurile non-violente nu au niciun efect în ceea ce priveşte afectarea simţului moralităţii, indiferent de cât de mult timp sunt jucate. Problemele reale apar în momentul în care adolescentul petrece mai mult de trei ore în faţa calculatorului, jucând intens jocuri video violente, fără suficientă interacţiune în viaţa reală.

Totuşi, chiar dacă nu sunt violente, prea mult timp petrecut cu jocurile video aduc la pachet şi alt tip de riscuri. Obezitatea şi toate problemele de sănătate care se produc din cauza unui stil de viaţă sedendar. În viaţa unui adolescent e bine să fie îmbinate statul la calculator cu efortul fizic, astfel încât, pe termen lung să nu existe riscul îmbolnăvirii din cauza inactivităţii fizice.

Un alt aspect îngrijorător ar putea fi acela că mulţi adolescenţi dezvoltă adevărate dependenţe de jocurile video. Este în regulă să îţi placă anumite jocuri mai mult decât altele, însă dacă ajungi să fii dependent de un joc, depăşind cu mult 3 ore de stat în faţa calculatorului poţi să te gândeşti serios să iei măsuri în această privinţă.

Pentru un echilibru între jocurile care îţi plac şi un stil de viaţă sănătos, cel mai bine este să nu te joci pe calculator mai mult de 1-2 ore pe zi. Şi dacă tot eşti în vacanţă, adaugă în programul tău şi timp de petrecut în aer liber, cu activităţi fizice, care să implice şi alţi prieteni sau cunoştinţe. În felul acesta ai ocazia să socializezi şi să-ţi păstrezi sau refaci şi tonusul muscular.

Dacă mai ai întrebări legate de jocurile video te aşteptăm să ne scrii fie în comentarii, mai jos, fie în forumul adolescenteen sau poţi continua discuţia despre jocuri în grupul gamerilor.