Adolescenta este o perioada extraordinar de frumoasa si totusi una plina de provocari. Adolescentul incepe sa devina constient de propria persoana, de propriul corp, trebuie sa-si accepte un nou mod de a gandi, sentimente si dorinte inedite. In tot acest proces de transformari biologice, psihologice si sociologice adolescentul/adolescenta isi formeaza imaginea de sine, adica modul in care se reprezinta pe sine.
Imaginea de sine se contureaza in parte din propria noastra experienta, dar rezulta si din modul in care ceilalti oameni se comporta fata de noi. Procesul constituirii imaginii de sine parcurge mai multe etape, de la reprezentarea proprie despre noi insine, continuand cu imaginea pe care celalalt si-o formeaza despre noi, apoi reflectand asupra imaginii de sine, din perspectiva corespondentei sau necorespondentei intre aceasta si judecata celuilalt.
Stima de sine este rezultatul estimarii propriei valori manifestata ca satisfactie sau insatisfactie pe care omul o asociaza imaginii de sine, constient sau nu.
Stima de sine pozitiva este sentimentul de autoapreciere si de incredere in fortele proprii. Ea se asociaza cu asteptarea succesului, cu optimism in ceea ce priveste performantele viitoare, cu lupta pentru atingerea scopului si persistenta in depasirea obstacolelor. O stima de sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua decizii responsabile si abilitatea de a face fata presiunii grupului.
Se pare ca pentru stima de sine e mai important cum te crezi decat cum esti in realitate. Cei cu o stima de sine ridicata sunt grozavi in ochii lor, dar nu neaparat si in ochii celorlalti.
Persoanele cu stima de sine pozitiva, crescuta isi asuma responsabilitati, sunt mandre de realizarile lor si isi exprima emotiile pozitive sau negative. Un aspect important al persoanelor cu stima de sine ridicata este flexibilitatea, nu au dificultati in a initia activitati noi, recunosc cand au nevoie de ajutor si nu se sfiesc sa-l ceara, nu au dificultati in a-si sustine punctul de vedere .
Persoanele cu stima de sine scazuta se simt nevaloroase si au frecvente trairi afective negative de tipul depresiei, anxietatii, maniei, de cele mai multe ori cauzate de experiente negative si datorita anticiparii esecului. Astfel de persoane gandesc adesea despre ele insele: “Nu sunt bun de nimic”, “Nimeni nu ma place”, “Sunt urat”, “Sunt un prost”, sunt nemultumite de felul lor de a fi, se simt nevaloroase si au tendinta de a-i invinovati pe altii pentru propriile esecuri.
Riscurile unei stime de sine scazute sunt semnificative, mai ales in adolescenta. De aceea este important sa va descoperiti unicitatatea si originalitatea, propriul potential, sa va dezvoltati ca o persoana autonoma, capabila sa-si propuna scopuri clare si sa actioneze pentru a le realiza.
Elena Popescu, Psiholog Centrul de Resurse pentru Adolescenti Constanta
1 Comment
Fiica mea ,13ani, destul de inaltuta ptr varsta ei , insa nu e singura din clasa, imi plange toata ziua ca de ce are nasul acvilin ca de ce e inalta ca taica.su si slaba tot ca el. Noi nu mai traim impreuna cu tatal iar ea nu are o relatie cu el . Nici nu vrea deoarece el nu a dorit.o sub nici un aspect in viata lui. Ca urmarr de la 4 ani o cresc singura. Il defineste ca fiind inexistent in viata ei insa imi imputa mie ca de ce am facit.o cu prajina aia nenorocita cu nas coroiat. Are doar 173 cm si ii este frica sa mai creasca. Stiu ca este un conflict intre el si ea dar ma gandesc cum sa procedez eu sa.i intaresc stima de sine. Dc incerc sa.i vb frumos de el imi zice ca.s nebuna . Cum pot vb frumos despre un om care n.o iubeste si nu o doreste. Eu urmaresc doar sa fie bine ea cu ea insasi . Nu ma intereseaza sa fac pace intre ei.