(înainte de un examen, înainte de o întâlnire, la susţinerea unei prezentări)

Fiecare dintre noi trece prin situaţii stresante, multe dintre ele având loc chiar în aceeaşi zi.
Răspunsul corpului la solicitările zilnice se cheamă stres. Sursa ori cauza stresului se cheamă stresor.

Stresorii pot fi mentali, fizici, sociali sau de mediu. De exemplu, practicarea sportului până la epuizare, este un stresor fizic. Pregătirea pentru un test dificil este un stresor mental. A face cunoştinţă cu persoane noi este un stresor social, iar a sta într-o cameră plină ochi de fum este un stresor de mediu.

Când experimentezi astfel de stresori, apar schimbări în corp. Răspunsul la stresori poate fi unul sănătos, în care tu te simţi ok sau unul nesănătos, care te face să suferi.

Identificarea situaţiilor stresante şi posibilitatea de a scădea emoţiile în astfel de situaţii sunt abilităţi care te vor ajuta pentru totdeauna, să faci faţă, fără suferinţă, dificultăţilor cu care te confrunţi.

Aşadar, dacă îţi formezi abilităţi care să te ajute, în loc să fugi sau să te pierzi în situaţii dificile, vei putea să depăşeşti multe obstacole.
Gestionarea propriilor emoţii este una dintre cele mai importante abilităţi pe care o poţi învăţa.

Iată mai jos un model de gestionare a emoţiilor pe care îl poţi folosi pentru fiecare situaţie prin care treci:

• Identifică sentimentul: Ce emoţie simţi? De exemplu: tristeţe, supărare, nervozitate, teamă, bucurie, dezamăgire, ruşine
• Acceptă ceea ce simţi: Nu te gândi că dacă te concentrezi pe emoţie o vei simţi şi mai intens sau că dacă nu îi vei acorda nicio atenţie, va trece. De multe ori evitarea emoţiilor le alimentează şi mai mult. Spune-ţi că este ok să simţi aşa şi acceptă emoţia pe care o ai.
• Exprimă emoţia: De exemplu, poţi să scrii despre ce simţi, să desenezi, poţi să vorbeşti cu cineva de încredere, poţi să plângi. Asigură-te că orice vei alege, nu va face rău nici ţie nici altora (nu spargi, loveşti, jigneşti).
• Alege un mod sănătos de a avea grijă de tine: Întreabă-te: „De ce anume am nevoie ca să depășesc această emoție?” Poţi avea nevoie, de exemplu, de o îmbrăţişare, de somn, de o plimbare, de sport, de un duş sau ajutor din partea cuiva.
• Gândeşte-te la provocările (dificultăţile) prin care treci ca fiind nişte oportunităţi şi la stresori ca probleme temporare, nu ca dezastre. Privește orice încercare prin care treci ca pe o ocazie de a învăța cum să te comporți sau cum să treci peste anumite sentimente neplăcute și vei vedea că data viitoare îți va fi mai ușor să te confrunți cu ele!
• Învaţă să practici o tehnică de respiraţie. Acest lucru te ajută să te relaxezi şi să stabileşti un echilibru interior. Inspiră adânc pe nări, în timp ce ai gura închisă, expiră apoi pe gură. Repetă acest exerciţiu de aproximativ 10 ori fără să te grăbeşti. Poţi folosi această tehnică pentru a te calma în multe situaţii, la şcoală sau acasă.

Înainte de multe evenimente din viaţa ta, cum ar fi cunoaşterea unor persoane noi, un examen, susţinerea unei lucrări în public, este absolut firesc să ai emoţii. Un anumit nivel de emoţie are rolul de a te mobiliza.

Alături de emoţii şi gândurile tale te pot împiedica să ai un comportament care să te ajute să  depăşeşti situaţii pe care le vezi dificile. Modelul după care se întâmplă acest lucru este următorul:

• Te gândeşti că vei fi evaluat(ă) negativ despre ceilallţi şi ai deja în minte cum se vor desfăşura lucrurile, în dezavantajul tău;
• Aceste gânduri te fac să te concentrezi pe semnale din exterior care te fac să simţi că există o diferenţă între ceea ce aşteaptă ceilalţi şi ceea ce poţi tu;
• În acest moment emoţiile tale devin mai mari;
• Comportamentul tău va fi unul legat de aceste emoţii şi gânduri: vei evita să faci cunoştinţe noi, nu vei dormi înainte de un examen, nu vei vorbi mult atunci când cunoşti persoane noi sau vei evita chiar să interacţionezi cu oameni noi.

E important şi util, ca şi în cazul emoţiilor, să identifici aceste gânduri.

Dacă printre acestea ai gânduri de genul „nu fac faţă, nu sunt pregătit(ă), ceilalţi observă că nu am glume bune” şi „vor observa asta, voi lua o notă slabă, vor râde de mine”, gândeşte-te mai întâi la situaţii în care ai trecut cu bine şi ce te-a ajutat atunci.

Încearcă să te expui la situaţiile dificile după ce faci aceste două exerciţii legate de emoţiile şi gândurile tale. Cu puţină pregătire şi exerciţiu, vei observa că ele devin din ce în ce mai uşoare.

Succes! Dacă ai nevoie de mai multe idei, contactează-ne.

Surse articol: Intervenţia Cognitiv-Comportamentală în Tulburări de Anxietate, Centrul „Expert” – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca,2005 http://kidshealth.org, www.psyarticles.com.