Voi începe acest articol, propunându-ți un exercițiu: gândește-te la ceva ce amâni de mult timp. Poate fi vorba despre o sarcină pe care o ai de îndeplinit sau poate despre a adopta un stil de viață sănătos sau chiar a învăța ceva nou (să cânți la un instrument, să înveți o limbă străină, etc.). Te-ai întrebat vreodată de ce faci acest lucru?

Practic, atunci când amânăm să facem ceva sau să luăm o decizie, când lăsăm pe ultima sută de metri, procrastinăm. Conform definiției din dicționar, procrastinarea se referă la amânarea în mod nejustific

at a unei acțiuni și întreprinderea altora mai puțin importante în schimb, în ciuda faptului că există consecințe negative din cauza faptului că nu s-a urmărit planul inițial.

În contextul vacanței de vară, procrastinarea poate avea drept consecință neîndeplinirea planurilor pe care  ți le-ai făcut. Sau chiar te poate opri din a profita la maximum de acest timp valoros (sunt convinsă că și tu îți dorești o vară plină de experiențe frumoase, de care să îți aduci aminte mult timp). Pe termen lung, procrastinarea te poate conduce la a trăi o viață mediocră, caracterizată prin lipsa de acțiune, prin pasivitate.

De ce suntem tentați să amânăm? De ce ne mobilizăm uneori prea greu în realizarea unui obiectiv?

Conform lui Ellis și Kanus (psihologi care au studiat acest fenomen), există 3 cauze principale ale procrastinării:

1. Anxietatea – teama că am putea să nu facem lucrurile perfect și să fim criticați, că nu suntem în stare să facem sarcina și că ceilalți își vor da seama de acest lucru. Toate aceste temeri ne pot face să evităm să ne implicăm în sarcini în care e posibil să fim evaluați, criticați, în sarcini cu un rezultat incert sau în care e posibil să avem un eșec. De exemplu: vom amâna să invităm în oraș persoana de care ne place din teama de a nu fi refuzați.
2. Toleranța scăzută la frustrare. Aceasta se referă la faptul că unele persoane consideră că nu pot tolera sau suporta plictiseala, frustrarea, iritabilitatea sau disconfortul, astfel că vor avea tendința să evite sarcinile dificile, plictisitoare sau repetitive. Un exemplu clasic este cel al persoanelor supraponderale care nu sunt dispuse să suporte disconfortul de a face mișcare sau de a ține regim.
3. Răzvrătirea. Aceasta e o cauză a procrastinării la persoanele care consideră că ei trebuie să hotărască tot ceea ce fac.  Aceste persoane consideră că dacă cineva le spune că au de făcut și ei “execută”, asta îi face să fie slabi. Un exemplu îl constituie amânarea unui adolescent de a-și face ordine în cameră, dacă această sarcină este dată de către părinți.

Ce poți face pentru a scăpa de procrastinare?

• Identifică sarcinile pe care ai tendința să le amâni!
• Încearcă să înțelegi care este cauza pentru care le tot amâni!
• Învață să tolerezi disconfortul asociat cu sarcina neplăcută, gândindu-te la recompensa finală!
• Nu îți mai fabrica scuze!
• Aplică strategii practice de acțiune!

Câteva strategii, care te pot ajuta în realizarea oricărui obiectiv, sunt:

1. Împarte sarcina pe care o ai de făcut în pași mici și ține-te de ei, altfel, ceea ce este prea mult sau prea complex te poate paraliza!
2. Apelează la ritualuri! Creează-ți obiceiuri plăcute care te ajută să intri într-o stare de spirit care să te susțină în demersul tău (ascultarea unei melodii preferate, 5 minute de mișcare, un dans, etc.).
3. Oferă-ți (mici) recompensepentru tot ceea ce duci la bun sfâșit!
4. Odată ce ai luat o decizie, oprește-te să mai raționalizeziși treci la treabă!
5. Când nu știi cu ce să începi, propune-ți să faci un singur pas de acțiune!
6. Clarifică-ți “de ce-ul” personal,adică motivația intrinsecă pentru ceea ce ți-ai propus să faci!

Și nu uita… O călătorie de o mie de mile începe mereu cu primul pas 😊

Cu drag de voi,

Patricia Krișan – expert în lucrul cu adolescenții

Centrul de Resurse pentru Adolescenți Iași

Sursa foto: https://psychology.iresearchnet.com/wp-content/uploads/2016/01/Procrastination.jpeg