Unii oameni, datorită temperamentului lor, pot ierta mai ușor decât alții. Pentru unii este un dar. Majoritatea, însă, învață. Persoanele cu sensibilitate crescută sau persoanele foarte puternice nu tolerează cu ușurință nedreptățile. Dacă nu ierți ușor nu înseamnă că ești o persoană rea. Fiecare procedează în felul său și la timpul potrivit.

Pentru a ne vindeca complet, cu adevărat, este necesar să lăsăm să iasă tot adevărul, atât regretul și suferința noastră, cât și furia, revolta, răzbunarea sau auto-învinuirea. Sunt patru etape ale iertării: detașarea, toleranța, uitarea și iertarea propriu-zisă.

Iertarea profundă este aceea în care nu-l mai excluzi pe celălalt, nu-l mai ții la distanță, nu-l mai ignori, nu-l mai privești de sus, nu mai judeci fals. Pentru binele tău este indicat să limitezi timpul petrecut cu persoane a căror prezență îți creează probleme.

Modalitățile de iertare sunt numeroase. Poți ierta pe moment, până la un anumit moment, până data viitoare, poți ierta doar de data asta sau poți ierta pentru ultima oară. Poți acorda o șansă, mai multe șanse sau poți condiționa. Poți ierta în totalitate sau parțial. Doar tu poți decide cât, când și cum ierți.

Cum îți dai seama că ai iertat?

Simți mai curând tristețe decât mânie atunci când îți amintești evenimentul. Îți pare rău pentru persoana în cauză, nu mai ești supărat pe ea. Poți înțelege suferința care a provocat ofensa. Preferi să te ții departe de tot ce s-a întâmplat. Nu mai ai așteptări. Nu vrei nimic. Nu mai ești atașat/ă de eveniment. Te simți liber/ă.

Ramona Luiza Dîrlea, psiholog la Centrul de resurse pentru adolescenți din Iași