Te-ai întrebat vreodată de ce sunt oamenii superstițioși? De ce credem că ziua de 13 sau pisica neagră aduc ghinion? Pentru a înțelege superstițiile, e nevoie să înțelegem cum se construiesc acestea în mintea noastră. Este important de știut că superstițiile sunt credințe care au roluri importante în viața oamenilor.

Iată principalele motive pentru care avem superstiții:

1. Nevoia de a înțelege și explia lucrurile care ni se întâmplă. Mintea noastră are nevoie să prezică ceea ce urmează. Astfel crează conexiuni cauzale între evenimente trecute și evenimente prezente sau viitoare, chiar dacă acestea nu sunt în mod necesar conectate. De exemplu, în situația în care ne jucăm pe calculator și acesta se defectează, putem concluziona că defecțiunea este cauzată de suprasolicitarea lui în timpul jocului, chiar dacă această explicație nu este neaparat adevărată. Un alt exemplu ar fi situația în care credem cu tărie că amuleta norocoasă este cauza evenimentelor pozitive pe care le trăim. Așadar, mintea noastră are nevoie să găsească o explicație situațiilor prin care trecem, iar atunci când nu avem explicații rationale, recurgem la interpretări în spiritul superstițiilor.
2. Nevoia de control. Nevoia noastră de a explica experiențele de viață este strâns relaționată cu nevoia de a fi în control cu ce ni se întâmplă. De ce? Pentru că ceea ce putem explica, credem că putem controla mai ușor- iar când avem control, ne simțim puternici. De exemplu, dacă credem că un anumit lucru aduce ghinion, putem alege să evităm acel lucru și atunci să simțim că avem control asupra situației. Aceasta este maniera în care funcționează superstițiile în mintea noastră- oferă confort și iluzia că deținem controlul.
3. Nu eu sunt de vină. – Uneori este mai ușor să învinovățim ghinionul sau ziua de 13 pentru situațiile neplăcute de care noi înșine suntem responsabili. Astfel, superstițiile ne ajută să ne păstrăm o părere bună despre noi înșine și să blamăm alți factori externi atunci când eșuăm.

Atenție! O dată plantată în minte, o superstiție sau o credință falsă funcționează prin căutarea cât mai multor dovezi în experiențele de zi cu zi care să o susțină.

Daniela Dumulescu, psiholog, Centrul de Resurse pentru Adolescenți, Cluj-Napoca