Trecerile de la tristeţe la furie şi la bucurie te pot duce într-o stare de confuzie.

Te surprinzi uneori ca fiind foarte iritabil fără niciun motiv? Sau te simţi dintr-o dată foarte trist fără să ştii de ce? Trecerea bruscă de la tristeţe la furie şi la bucurie în doar câteva minute te poate face să simţi că îţi pierzi controlul. Astfel se naşte întrebaea: de ce este aşa de comun printre adolescenţi sentimentul de a fi într-un montagne-russe emoţional?

O parte a răspunsului îl reprezintă schimbarea şi presiunea continuă în care se află. Poate începi să mergi la o nouă şcoala şi nu-ţi mai poţi vedea prietenii vechi la fel de mult. O îngrijorare frecventă a multor adolescenţi este încercarea de a obţine note bune sau dorinţa de a fi mai bun în sportul practicat. Şi pare că pur şi simplu nu este suficient timp să le faci pe toate.

A fi adolescent presupune să te confrunţi cu probleme de identitate şi de imagine de sine. Să fii acceptat de prieteni pare un aspect foarte important. Adolescenţii pot observa, de asemenea, pentru prima data, o oarecare distanţa din partea părinţilor şi a familiei. Poţi simţi nevoia de a te descurca pe cont propriu şi de a lua singur deciziile, dar poate fi totodată compleşitor şi uneori să te simţi singur.

Pe cât de placută şi de palpitantă este această perioadă, pe atât de confuză şi de conflictuală este, în acelaşi timp. Poate dura un timp până când adolescenţii şi familiile lor să se simtă confortabil cu această tranziţie dintre copilărie şi perioada adultă.

O altă cauză importantă a schimbărilor de dispoziţie este de natură biologică. O dată cu pubertatea corpul începe să producă hormoni. Aceştia, respectiv estrogenul şi progesteronul la fete şi testosteronul la băieţi, produc schimbări fizice în corp. Dar la unele persoane, aceştia se pare că produc şi modificări emoţionale: acele stări fluctuante de bine sau de rău care uneori par să ne scape de sub control.

Va fi mai uşor de suportat o dată ce înţelegem că majoritatea oamenilor trec prin aceste fluctuaţii de dispoziţie în perioada adolescenţei.

Când este vorba despre mai mult decât o simplă dispoziţie

A fi uşor iritabil şi temperamental pot fi semne ale depresiei. La fel şi sentimentele de plictiseală şi de inutilitate.

Majoritatea oamenilor pun semnul eglalităţii între depresie şi tristeţe, dar depresia poate aduce cu sine stări de indispoziţie, nerăbdare, furie, sau chiar nepăsare. Când depresia intervine nemailasându-te să te bucuri de viaţă sau de relațiile cu ceilalți, e un semn că trebuie să faci ceva în legatură cu ea, precum a vorbi cu un consilier sau terapeut care te poate ajuta să o gestionezi. De asemenea, dacă vreodată îţi vine să te rănesti singur, e vorba despre mai mult decât o simplă indispoziţie şi trebuie să spui cuiva despre asta.

Preia controlul

Îţi prezentăm câteva metode care să te ajute să suporţi mai uşor acele stări de indispoziţie:

Lucrurile nu sunt atât de greu de rezolvat pe cât ai crede.

• Aminteşte-ţi că nu eşti singur. Deşi nu toţi adolescenţii experimentează acelaşi nivel al schimbărilor de dispoziţie, totuşi ele sunt similare.
• Ţine-ţi respiraţia. Sau numară până la 10. Sau fă ceva ce te poate linişti pentru câteva secunde, mai ales dacă te simţi furios sau iritabil. Încearcă să priveşti situaţia din punctul de vedere al unui observator înţelept.
• Vorbeşte cu persoanele în care ai încredere. Prietenii se pot ajuta reciproc să conştientizeze că nu sunt singurii cuprinşi de acele emoţii. A vorbi cu părinţii este, de asemenea, de ajutor. Părinţii îţi pot împărtăşi propriile experienţe cu stările proaste de dispoziţie. În plus, vor aprecia faptul că încerci să le explici cum te simţi în loc să trânteşti uşa. Profesorii şi consilierii sunt, totodată, resurse bune, iar un medic îţi poate oferi detalii cu privire la dezvoltare. Ţinând sentimentele în interior poate părea mult mai dificil.
• Fă exerciţii! Prin sport se produc endorfinele, hormoni ce ţin sub control stresul, îmbunătăţind dispoziţia. Aşă că nu ezita să ieşi la o alergare, să joci tenis, să mergi cu bicicleta sau să loveşti un sac de box.
• Dormi suficient! Chiar dacă poate fi greu să găseşti suficient timp, odihna adecvată este foarte importantă. Dacă eşti obosit vei fi mai supărat şi mai iritabil.
• Fii creativ! Implică-te în proiecte precum: să ţii un jurnal, să construieşti ceva din lemn, să faci o lucrare de artă sau să compui o piesă muzicală. Scrisul te poate ajuta să-ţi organizezi gândurile şi să te exprimi mai uşor, făcând lucrurile mai simplu de gestionat. Nu te îngrijora de gramatică sau de punctuaţie; important este să-ţi aşterni gândurile pe hârtie. Fă acelaşi lucru prin intermediul picturii, sculpturii, muzicii sau a altor forme de artă. Transformă-ţi emoţiile în lucrări de artă.
• Plângi! Nu e nimic în neregulă cu plânsul; de fapt, de cele mai multe ori el ne ajută să ne simţim mai bine. Totuşi, dacă îţi dai seama că eşti trist, iritabil, plictisit sau deznădăjduit in majoritatea timpului, sau dacă pur şi simplu nu te poţi adapta, ai putea fi în depresie şi ai nevoie de consiliere. Dacă te simţi stresat sau furios adesea, te vei simţi mult mai bine dacă vei primi ajutor.
• Ai răbdare! Aşa cum intri cu uşurinţă într-o stare proastă fără motiv, tot la fel ea va trece. Dacă totuşi indispoziţia stă prea mult prin preajmă sau dacă îţi afectează relaţiile cu prietenii, cu părinţii, cu şcoala sau celelalte activităţi, atunci ar fi bine să vorbeşti cu un consilier şcolar, cu un părinte sau cu un terapeut despre ce ai putea face pentru a te simţi mai bine.

Dacă simţi nevoia să vorbeşti cu cineva despre lucrurile care te frământă, ne poţi lasa un mesaj pe forum.