Despre alcool s-au spus multe: că este de fapt aliment, că este drog, că un pahar nu dăunează nimănui, nici tinerilor, nici femeilor însărcinate, că face bine la inimă și e recomandat chiar de medic. Dintre  toate afirmațiile de mai sus, una este corectă. Știți care?

Alcoolul este un drog și, ca orice drog, dă dependență și, în plus, mai poate cauza și alte câteva sute de boli. În adolescență, riscurile sunt și mai mari, pentru că încă nu suntem adulți și este o perioadă în care creștem, mintal și fizic, iar creierul nostru are nevoie să se dezvolte sănătos. Mai mult, riscul de a dezvolta dependență este mai mare.

De aceea, sfatul este de a evita consumul de alcool ca adolescenți. Însă, în cazul celor care consumă și al adulților, recomandarea este de a respecta limitele stabilite de specialiști pentru a nu ne pune în pericol sănătatea.

Așadar, ce este alcoolul mai exact și ce înseamnă un consum prea mare, periculos, nesănătos, ce este dependența, dar și care sunt riscurile dacă bem, ca adolescenți?

Alcoolul este:

• un inhibitor al sistemului nervos central (cu alte cuvinte reduce activitatea lui)
• o substanță care schimbă modul de funcționare a organismului, atât mintal cât și comportamental
• substanța cea mai consumată care produce cele mai multe probleme sociale și de sănă

Ce înseamnă prea mult alcool?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit, în urmă cu câțiva ani, ce înseamnă, pentru adulți, un consum moderat de alcool (cât alcool se poate consuma pe zi) și care e consumul care ne pune la risc de a dezvolta boli sau chiar dependență de alcool – o tulburare psihică ce nu mai poate fi vindecată, doar ținută sub control, ca abstinent de la alcool.

Însă studiile actuale merg din ce în ce mai mult către ideea că de fapt nu există consum nepericulos pentru sănătate și alcoolul, chiar și în cantități mici, ne poate face rău. Ceea ce există deja acum la nivel de recomandare pentru adolescenți.

Standardele oficiale ale OMS sunt calculate după numărul de unități, adică de băuturi, consumate zilnic sau la ocazii. Ce înseamnă o unitate:

Astfel, OMS susține că un consum nepericulos pentru sănătate, moderat, înseamnă:

Bărbaţi ≤ 2 unităţi/zi 

Femei ≤ 1 unitate/zi

• însă cu cel puțin o zi fără alcool pe săptămână

Persoane peste 65 ani ≤ 1 unitate/zi, indiferent de sex

Iar un consum riscant, care ne poate afecta, adică prea mult alcool, înseamnă:

Bărbaţi > 14 unități/săptămână sau > 4 unități la o ocazie

Femei > 7 unități/săptămână sau > 3 unităţi la o ocazie

Așadar, există mai multe tipuri de consum de alcool, în funcție de cantitate, dar și de efectele asupra stării fizice și psihice.

Tipologia de consum diferă de la om la om și poate fi identificată în urma aplicării unui test scurt de 10 întrebări – Testul Audit, dezvoltat de OMS și aplicat la nivel internațional. Puteți să vă testați și singuri și să vedeți unde vă încadrați, testul este disponibil aici și se poate completa online.

CONSUM NEPERICULOS (dacă se respect numărul maxim de băuturi recomandat de OMS)

CONSUMUL RISCANT

• Ce este: un nivel actual de consum sau un mod de a consuma care este probabil să genereze probleme daca persistă în viitor.

CONSUMUL NOCIV

• Ce este: Un mod de a consuma alcool care produce consecințe negative asupra sănătăț
• Inclusiv binge drinking = consumul episodic de cantități mari de alcool (când bei peste limită la o petrecere, la o singură ocazie) – peste 5 unități la o singură

CONSUMUL EXTREM DE NOCIV

• Ce este: Un mod de a consuma alcool care produce consecințe negative foarte grave asupra sănătății și necesită consultarea urgentă a unui specialist, asociat de multe ori cu dependența de alcool.

DEPENDENȚA DE ALCOOL

• O serie de manifestări fizice, psihologice, comportamentale și cognitive prin care consumul de alcool capătă o importanță foarte mare în viața individului, în defavoarea tuturor celorlalte activități odinioară

Pentru că de obicei cifrele vorbesc mai bine și poate mai convingător decât noi, iată câteva informații pe care noi, cei de la ALIAT (Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxocomaniilor), le discutăm vara, pe plaja din Vama Veche, cu tinerii veniți acolo la distracție.

Consumul de substanțe la adolescenți

Creierul adolescenților (10-18 ani) este în creștere și se schimbă foarte mult în a doua decadă (14-18 ani), ceea ce conduce la :

• Dezvoltare și preluare de abilități non-cognitive (reziliența – modul de a face față provocarilor, optimismul, încrederea în sine, curaj, etc).
• Modificări spectaculoase la nivelul structurilor cerebrale implicate în emoții, raționare, organizarea comportamentului și autocontrol.
• Rețeaua socio-emoţională devine mai activă la pubertate, în timp ce rețeaua controlului cognitiv se maturizează treptat, până la începutul vârstei adulte.

Ce arată statisticile despre alcool și adolescență

UNICEF şi Ministerul Sănătăţii au lansat, anul trecut, campania „Chiar şi o dată e prea mult”, cu rolul de a atrage atenţia adolescenţilor asupra consecinţelor consumului de alcool.

Campania a plecat de la statisticile îngrijorătoare ale UNICEF, care au arătat că:

Unul din cinci adolescenţi sub 14 ani a consumat alcool cel puţin o dată în viaţă, unul din doi adolescenţi peste 14 ani a consumat alcool cel puţin o dată în viaţă, jumătate din adolescenţi, și fete, și băieţi, consideră că alcoolul consumat ocazional nu face rău, 83% din băieţi şi doar 63% din fete cred că alcoolul poate duce la probleme neurologice şi doar două treimi dintre adolescenţi, fete şi băieţi, ştiu că alcoolul creşte riscul de consum de droguri.

Campania a presupus și promovarea celor 3 spoturi video adresate adolescenților, pe care vă invităm să le urmăriți mai jos, veți vedea povești de viață adevărate, spuse de alți tineri pentru voi, pentru noi toți.