Link pagina copiat!
Voi aveți un jurnal al fericirii?
30 iunie 2017
Final de curs de parenting la Cluj-Napoca
30 iunie 2017

Cercetări neurologice recente au uimit experții din întreaga lume. În publicația Canadiană Journal of Psychology, R. S. Nickerson a publicat rezultatele unor experimente în care fiecare subiect vedea 600 de imagini în ritm de una pe secundă. La testarea recunoașterii imediat după prezentare, media performanței a fost în jur de 98%. Pentru a cita o veche zicală, motivul pentru care ˝o imagine valorează cât o mie de cuvinte˝ este folosirea unui registru larg de aptitudini corticale: culoare, formă, linie, dimensiune, textură și imaginație.

Acesta este motivul pentru care, imaginile sunt mai elocvente decât cuvintele, mai precise și mai puternice în declanșarea unei game largi de asocieri care susțin gândirea creativă și memoria.

Mulți adolescenți, și nu numai, au convingerea falsă că sunt incapabili să creeze imagini. Motivul pentru care presupun că sunt incapabili să creeze imagini este că nu înțeleg potențialul creierului de a atinge succesul prin experimentare continuă.

Considerând eșecul inițial drept o incapacitate și o măsură a lipsei de talent, este lăsat să se atrofieze și să dispară o aptitudine mentală care se poate dezvolta natural.

Performanțele cresc odată cu exercițiul!

Cum? Cei ce doresc să-și dezvolte musculatura mentală vizuală pot face următorul exercițiu: Pe o foaie veți desena în centru o imagine asociată unui cuvânt. De exemplu: ˝adolescență˝. Apoi, pe cele zece ramuri care pornesc din imaginea centrală și care o înconjoară, veți desena primele zece asocieri imagistice.

În acest exercițiu este important să-ți depășești inhibițiile legate de realizarea unui desen nereușit. Indiferent de start, desenul va reprezenta o primă etapă de la care, în continuare, se va produce o îmbunătățire inevitabilă.

O altă imagine centrală de start este ˝acasă˝, deoarece oferă ample oportunități de dezvoltare facilă a unor imagini asociate.

De ce? Beneficiile urmărite sunt:

  1. Eliberarea puterii cortexului vizual.
  2. Creșterea capacității de stocare și reactualizare a memoriei.
  3. Creșterea plăcerii estetice.
  4. Eliminarea rezistenței față de folosirea imaginilor în învățare.
  5. Încurajarea relaxării mentale.
  6. Dezvoltarea percepțiilor vizuale folosite de marii artiști și gânditori ai lumii.

Ramona Luiza Dîrlea, psiholog la Centrul de resurse pentru adolescenți din Bacău

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*