A-ți ajuta prietenul la nevoie este ceva firesc, mai ales atunci când îți solicită foarte clar ajutorul. Întrebarea mea, în acest context, este următoarea: Care este atitudinea ta interioară când te decizi să-i sari în ajutor? Există o lejeritate  și o naturalețe în a-i răspunde cu entuziasm? Îți face plăcere să-i oferi suportul tău? Trăiești sentimentul de bucurie că ai ocazia să ajuți un om pe care îl prețuiești, oferindu-i cunoașterea și experiența ta, sau orice altceva care îi este necesar, de folos și îți este la îndemână?

Dacă la toate aceste întrebări ai răspuns afirmativ, un ˮdaˮ cu toată inima, înseamnă că prietenul tău este un norocos. Tot ceea ce pot să-ți spun este să continui. A te pune în slujba celorlalți, oferindu-ți sprijinul necondiționat, fără să aștepți o răsplată imediată și fără să condiționezi, arată un caracter altruist.

O astfel de persoană este un model pentru comunitatea sa, iar pe termen lung, exersează acele abilități de viață care îi asigură statutul de lider informal. Statutul de câștigător în viață nu ți-l dă mulțimea de prieteni de pe facebook, ci acele prietenii cultivate în timp. A avea o sută de prieteni nu este un miracol. Miracolul este să ai un singur prieten care va sta lângă tine chiar și atunci când o sută de oameni sunt împotriva ta.

Conform expresiei populare ˮLa plăcinte înainte, la război înapoi!ˮ o prietenie se probează în timp. Atunci când simți că-ți ˮcrapă măseauaˮ și ai nevoie de ajutor, prietenul adevărat va fi alături de tine. Va găsi timpul necesar să te ajute cu o meditație la materia care îți dă bătăi de cap, îți va da un sfat bun atunci când vede că ai de gând să faci o imprudență, te va opri să iei o decizie pripită sau să te expui unor pericole ce pot deveni fatale.

Investește-ți timpul și cultivă prietenii reale în locul celor virtuale, investește în acele relații care trec proba timpului și păzește-te de prietenii de ocazie în medii periculoase.

Ramona Luiza Dîrlea, psiholog la Centrul de resurse pentru adolescenți din Bacău