Într-o superbă zi de iulie, 30 de tineri din cadrul Centrului de Resurse pentru Adolescenți din Bacău au pornit către Aventura Parc Măgura. Dacă serpentinele șoselei au pus ceva probleme pe traseu unor adolescente, acest lucru nu le-a împiedicat ulterior să-și ia echipamentul corespunzător și să-și testeze limitele.

Pădurea era complet schimbată față de ultima escapade în parc. Frunzele fagilor înalți strecurau discret lumina soarelui arzător. În răstimpuri, triluri de păsări se amestecau cu glasurile pline de emoție ale adolescenților.

Parcul conceput cu trasee de dificultate progresivă i-a pus la grea încercare pe unii. Dacă pentru început unii ar fi vrut să renunțe, cu ajutorul celor de la sol au reusit să-și învingă teama și să treacă de la starea de aproape plâns și transpirație abundentă a mainilor la strigătul de bucurie ”Am reusit!”.

Am apreciat faptul că au fost atenți la modul de ancorare/legare și s-au așteptat unii pe alții (regula era ca pe un traseu dintre 2 copaci să fie doar o singură persoană). Unii dintre ei au evoluat pe același traseu de mai multe ori și am constatat cu mulțumire ca nu au mai avut nevoie de noi încurajări si nu au mai vrut să renunțe. Au fost adolescenți care au vrut să intre pe traseele mai grele, însă angajații parcului le-au explicat că vârsta și abilitățile dobândite până acum nu le permit deplasarea pe acel traseu dificil. Au fost situatii cand adulții i-au acompaniat pe copii pe traseele la care era permis accesul acestora doar însoțiți. Astfel, colegele mele, Iuliana și Cosmina, au însoțit adolescenții și au testat pe propria piele emoțiile, i-au urmărit pe cei de la sol din vârf de copac și au încercat zborul magic pe tiroliană.

Parcurgerea traseelor a cerut forță și îndemânare și găsirea celor mai bune strategii (au cumpănit fiecare gest, s-au gândit unde să pună piciorul, cum să apuce frânghia, și-au pus mintea la contribuție, i-au urmărit pe cei care erau înaintea lor și au ascultat de sfaturi).

M-am bucurat pentru fiecare și am citit emoția pe chipul lor. Unii copii au venit pentru prima oară într-un astfel de parc, s-au  încurajat unii pe alții, nu au râs unul de altul, au fost solidari…Am observat că pot lega ușor prietenii, că cei care sunt prieteni vechi sunt alături unul de altul (unul dintre băieți l-a încurajat pe altul când acesta se afla pe un traseu dificil la o înălțime considerabilă și a stat la sol până a terminat traseul).

Rezultatul acestei incursiuni în natură și a zboruluui grabit printre fagii bătrîni nu a fost altul decât  închegarea sau consolidarea unor prietenii,  febră musculară și adrenalină ..desigur.

O experiență remarcabilă pe care cei prezenți cu siguranță vor dori să mai o repete cât de curând!

Lina Martin – Centrul de resurse pentru adolescenți din Bacău