Întrebările fac parte din viaţa noastră de zi cu zi şi ne ajută să înţelegem şi să descoperim mai mult din lumea în care trăim. Atât la şcoală, cât şi acasă sau în grupul de prieteni, e bine să punem întrebări ori de câte ori simţim nevoia, să ne asigurăm că am înţeles suficient de bine ceea ce vor să ne comunice ceilalţi, să aflăm lucrurile pe care vrem să le ştim şi să obţinem ceea ce ne dorim.
Pentru a stăpâni arta de a pune întrebări cel mai bine este să aflăm mai mult despre ele. De câte tipuri sunt şi care este rolul lor în diverse situaţii. Astfel că putem să vorbim de:
Întrebări clarificatoare – ne ajută să înţelegem mai bine ceea ce a fost spus. De multe ori în conversaţii, oamenii vorbesc unii peste ceilalţi şi nu întotdeauna se înţelege clar o situaţie. Când pui întrebări de clarificare reuşeşti să prinzi mesajul esenţial. “Poţi să-mi spui mai mult?”, “De ce spui acest lucru?”, sunt genul de întrebări care se potrivesc în această categorie şi te ajută să completezi părţile lipsă.
Întrebări adiacente – folosite pentru a explora perspective care nu au fost aduse în discuţie “Cum s-ar aplica asta într-un alt context?”, “Ce legătura are cu ceea ce se întâmplă în acest moment?” Sunt întrebările care te ajută să explorezi anumite puncte dintr-un subiect şi să înţelegi lucrurile într-un context mai detaliat.
Întrebări pâlnie – sunt cele care au rolul de a intra în miezul problemei. “Cum ai analizat acest subiect?”, “Ce etape ai inclus în analiza ta?” Sunt întrebările care te ajută să fii mai metodic cu rezolvarea unei probleme
Întrebări de înaintare – evidenţiază conexiunile între probleme individuale şi ajută la o înţelegere mai amplă a situaţiei. “Care este de fapt problema care a dus la asta?”, “Cum se leagă lucrurile pe care le ştim până acum, între ele?” sunt lucrurile care te ajuta să vezi interacţiunea exteriorului cu problema ta, nu doar problema în sine.
Întrebări factuale – sunt acele întrebări la care răspunsul este unul singur corect “Ce ai mâncat azi?” Există bineînţeles şi întrebări care pot avea un răspuns mai complicat de atât, dar, în general, sunt întrebări de tip anchetă.
Întrebări interpretative – au mai mult de un singur răspuns şi depind de viziunea fiecărui participant în discuţie. Aici există răspunsuri greşite doar dacă sunt total pe lângă subiect. De exemplu: “De ce în desene animate, Tom îl urmăreşte pe Jerry?”. În funcţie de interpretare, fiecare poate da un alt răspuns. Întrebările interpretative ajută la întreţinerea unei conversaţii pe un anumit subiect.
Întrebări evaluative – sunt întrebările care depind de experienţă şi cunoştinţe acumulate: “Care este cel mai potrivit loc din oraş pentru o ieşire cu prietenii?”, “Care este filmul tău preferat?” sau “Ce serial îmi recomanzi?” Acest tip de întrebări reprezintă o şansă de a interacţiona cu cei din jur, arătând interes faţă de preferinţele lor.
Un maestru al întrebărilor va pune întrebările astfel încât să invite la exprimarea opinilor, gândurilor şi sentimentelor, încurajează participarea la conversaţie şi stabileşte o interacţiune de echilibru între cel care a iniţiat conversaţia si participant.
Ţi s-a părut util acest articol? Ce altceva ai vrea să afli despre subiect?
1 Comment
Citind acest articol, mi-am dat seama ca astazi am procedat corect.Multumesc pt aceste utile si foarte importante sfaturi pt viata, pt noi cititorii care dorim sa cunoastem, sa stim.Asa cum am spus astazi am avut de pus o intrebare persoanei de care ieri ma despartisem cu o discutie neterminata.Mai precis neclara.Asa ca am pus intrebarea corect si la obiect fara emotia ca pierd acea persoana. Fara claritate nu mai pot concepe viata cu cei dragi dar si cu ceilalti.