22 de copii s-au adunat intr-o zi rece de decembrie la Arena Mall Bacau pentru a urmari aventurile deja celebrului ursulet Paddington.

Ei bine, ursuletul Paddington traia fericit in frumoasa Londra cu gandul mai mereu la matusa sa Lucy. Tuturor le spunea despre povetele ei pline de talc. Astfel el spunea ca matusa sa l-a invatat sa dea buna ziua si sa fie respectuos si ca trebuie sa fie corect si cinstit cu ceilalti. Pentru a-si dovedi respectul si iubirea fata de matusa Lucy, care aniversa 100 de ani, Paddington s-a dus la anticarul Gruber sa-i caute un cadou. Printre zecile de obiecte din anticariat a gasit o carte veche, tridimensionala, in care se regaseau 12 obiective ale minunatului oras de pe malul Tamisei. Cand a vazut cartea a zis ca e cadoul perfect si, pentru ca avea un banut de la dna Brown, a vrut sa o cumpere. Banutul acela s-a devedit a fi insuficient si inimosul ursulet i-a spus anticarului sa pastreze cartea deoarece el va face tot posibilul sa o cumpere.

Nu mai spun ca micul urs era iubit de aproape toti vecinii si oamenii din zona. In dorinta lui de a face rost de bani, s-a angajat la un frizer, insa acel loc de munca nu a fost unul potrivit pentru el, unul dintre clienti fiind tuns intr-un mod necorespunzator. Ursuletul apoi s-a hotarat sa spele geamuri, cu oarecare greutate la inceput, pentru ca apoi sa „lumineze” locuintele tuturor. Numai ca in calea lui a aparut un domn care-si dorea cu ardoare cartea tridimenionala si care a facut totul ca sa o capete pe cai necinstite. Ursuletul a urmarit hotul care a facut in asa fel incat politistii au crezut ca el a intrat prin efractie in anticariat. Ce a urmat… o scurta judecata, un judecator care si-a amintit de tunsoarea nereusita si incarcerarea micutei si naive fiinte. Spiritul pur al ursuletului a revolutionat inchisoarea… daca la inceput le-a stricat hainele dungate detinutilor din cauza „ciorapelului rosu” si tinutele lor au devenit rozalii, mai tarziu datorita curajului si inocentei sale a avut posibilitatea schimbarii meniului tern si fara gust pe care toti il consumau. Astfel, dupa ce Paddington le-a facut marmelada de portocale (dupa reteta matusii Lucy evident), in care a pus suc de portocale (de la cateva sute de fructe), coaja de portocala, zahar mai spre final si scortisoara, detinutii au avut curajul sa vina cu retete cunoscute de ei.

Pentru ca in cartea tridimensionala existau niste indicii care duceau catre o comoara, actorul care facea reclama la mancare pentru caini care era de fapt hotul….a facut tot posibilul ca nimeni sa nu afle ca el este faptasul. Dar familia Brown i-a fost alaturi ursutletului, a reusit sa demaste adevaratul raufacator si cu ajutorul oamenilor carora le facuse mult bine a reusit ca sa i se recunoasca nevinovatia si matusa Lucy sa fie adusa in marele oras la care visase dintotdeauna.

Toate intamplarile au facut ca cei din familia Brown sa se redescopere, sa le arate lor ca hobbyurile le pot fi de folos, ca nu trebuie sa doreasca sa fie altcineva…mai bine zis sa fie ei insisi. Si le-a oferit prilejul de a-si dovedi lor si altora ca familia unita poate trece peste obstacole si ca prietenia adevarata poate darama orice.

Ce au avut de invatat cei 22 de adolescenti care au urmarit filmul? Despre valori, despre prietenie, seriozitate, munca si familie… Ei bine, nu neaparat in aceeasi ordine.

Ce recomand adolescetilor si copiilor in trupuri de oameni mari? Sa vizioneze filmul, sa rada cu hohote, sa redevina pret de o ora si ceva copii, pentru ca „om mare” este acela care nu si-a pierdut sufletul de copil.

Lina Martin, Centrul de resurse pentru adolescenti din Bacau