Soluții oferite de adolescenți pentru bullying
2 noiembrie 2017
Controlul din partea părinților – bun sau rău?
5 noiembrie 2017

Close-up of psychiatrist hands together holding palm of her patient

Ți s-a întâmplat vreodată să ai un comportament care contravine principiilor după care te ghidezi, iar ulterior te-ai simțit neplăcut sau ușor jenat? În cazul în care răspunsul tău este unul afirmativ, te-ai confruntat cu ceea ce numim în psihologie disonanță cognitivă.

Disonanța cognitivă ne ajută să înțelegem modul în care funcționează gândirea și comportamentul nostru. Aceasta descrie modul în care gândurile noastre interacționează unele cu celelalte, rezistența noastră la noi gânduri și tipurile de strategii/dinamici care sunt implicate atunci când dorim să ne schimbăm gândurile. Un exemplu pentru lipsa consensului între opiniile, atitudinile și corectitudinea deciziei luate, cunoștințele și valorile unei persoane este următorul : ”Mi-am promis că nu mai chiulesc de la ore și iată că sunt iar în parc!”.

Disonanța cognitivă se referă la o situație care implică deținerea simultană a unor atitudini, convingeri sau comportamente aflate în opoziție, în conflict. Aceasta produce un sentiment de disconfort care ne face să dorim să modificăm situația. Putem acționa, intervenind asupra atitudinilor, convingerilor și comportamentelor, deoarece suntem construiți în așa fel încât să fim consonanți, adică în acord cu deciziile noastre.

Cum putem identifica existența disonanței cognitive? Aceasta se resimte repede la nivel emoțional și fizic, ea exprimându-se printr-o stare de nemulțumire, îngrijorare ușoară, agitație moderată; ne simțim indispuși, morocănoși, anxioși… Este o stare de conflict, de tensiune.

Conform teoriei disonanței cognitive elaborate de Leon Festinger, există doi factori care influențează cât de puternică este disonanța: numărul de convingeri/credințe disonante și importanța pe care o atașăm fiecărei credințe.

Cum putem să eliminăm disonanța cognitivă?

Unul dintre pași este reprezentat de reducerea importanței convingerilor disonante. Spre exemplu, vreau să merg la balul bobocilor, însă nu merg, deoarece am un test important la matematică la care trebuie să mă pregătesc intens. Ce îmi voi spune în această situație? ”Păi nu-i mare pierdere că nu particip la bal, fiindcă oricum nu îmi plăcea locația, clubul, nu veneau nici prietenii mei, etc.”

Creșterea importanței cognițiilor consonante este o altă tehnică la care putem apela pentru a reduce disconfortul disonanței. Dacă ne gândim la exemplul descris mai sus, putem să ne centrăm pe faptul că o notă bună la matematică mă va ajuta să am o medie mai mare, crescându-mi șansele să iau bursă și astfel să pot merge în tabăra din vară pe care mi-o doresc atât de mult.

O altă modalitate de a elimina disonanța cognitivă se poate realiza prin adăugarea mai multor convingeri consonante care să depășească în număr cognițiile disonante. Vreau să merg la facultate în străinătate, deși toți prietenii mei rămân în țară. Cu toate că țin mult la ei și mi-ar fi plăcut să petrecem anii de studenție împreună, faptul că voi studia peste hotare îmi va deschide noi oportunități, voi cunoaște noi oameni și alte mentalități, voi avea posibilitatea să îmi găsesc un loc de muncă mai bine plătit, voi călători mai mult împlinindu-mi astfel visurile din anii de liceu.

Schimbarea cognițiilor disonante în așa fel încât să nu mai creeze o tensiune reprezintă o altă tehnică de eliminare a disonanței cognitive. Spre exemplu, atunci când unul dintre elementele disonante este un comportament, persoana poate schimba sau elimina acel comportament.  Cu toate că pare simplu la prima vedere, acest tip de eliminare a disonanței reprezintă o provocare pentru cei mai mulți dintre noi, întrucât comportamentul pe care vrem să îl schimbăm este uneori atât de exersat, încât devine din ce în ce mai greu să renunțăm la el.  Cu toate ca nu reușim întotdeuna să acționăm sau să ne comportăm în conformitate cu normele și concepțiile noastre care să ne aducă armonia, liniștea, mulțumirea, trebuie să încercăm să eliminăm situațiile în urma cărora apar efectele disonanței cognitive: stres, conflict, tensiune, nemulțumire, vină, anxietate.

Casandra Timar-Anton,  psiholog la Centrul de Resurse pentru Adolescenți Cluj-Napoca

 

Adolescenteen
Adolescenteen

Scopul platformei online este de a ajuta adolescentii cu informatii utile si de specialitate, facilita interactionarea in vederea obtinerii unor raspunsuri care sa ii ajute in rezolvarea diverselor probleme sau sustinere pentru a depasi situatii dificile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*