Cum te refaci rapid dupa o raceala
14 februarie 2016
Cum sa recunosti si sa opresti comportamentele autodistructive
16 februarie 2016

Patricia Krișan – Psiholog, Centrul de Resurse pentru Adolescenți Iași

Centrul de Resurse pentru Adolescenți din Iași a devenit pentru mulți dintre adolescenții cu care lucrăm, un punct de reper în viețile lor, o resursă pentru a face față provocărilor diverse pe care le au, atât în ce privește relația uneori tensionată cu membrii familiei, cât și în ce privește solicitările și dificultățile ce țin de mediul școlar. La activitățile noastre participă adolescenți diferiți, din medii de proveniență diferite și cu experiențe de viață diferite. Printre ei este și o adolescentă care a fost victimă a unui fenomen care prinde foarte multă amploare în școlile noastre: bullying-ul. Coșmarul ei a început încă din clasa a V-a, când un băiețel nou venit în clasă a început să-i pună porecle jignitoare, care ulterior au fost preluate și de către ceilalți colegi. Treptat, colegii s-au îndepărtat de ea, etichetând-o ca fiind ciudată. Cu trecerea timpului, umilințele au devenit mai dese și mai diversificate. Printre cele mai extreme situații prin care ea a trecut se numără ascunderea ghiozdanului și a hainelor după ora de sport și silirea adolescentei să se întoarcă acasă în șosete. Consecințele acestor experiențe asupra victimei nu sunt greu de anticipat. Ea a devenit anxioasă și tot mai retrasă. Treptat s-a îndepărtat de vechii ei prieteni și chiar de membrii familiei. Comportamentul ei s-a schimbat, adoptând o atitudine rebelă și de răzvrătire în toate contextele ei sociale.

Prima interacțiune cu Centrul de Resurse pentru Adolescenți a fost marcată de reticență și scepticism. Totuși un lucru care a atras-o și care a determinat-o să mai vină a fost deschiderea pe care a simțit-o din partea specialiștilor și din partea celorlalți adolescenți. A găsit în Centrul de Resurse pentru Adolescenți un context de acceptare necondiționată, un context de analiză onestă a dificultăților prin care trec adolescenții și de suport emoțional.

La fel ca ea, în România mai sunt câteva mii de elevi care au fost victime ale bullying-ului. Fie că vorbim despre agresiune fizică, fie că ne referim la bullying verbal (înjurături, porecle, umilințe), emoțional sau online (cyberbullying), bullying-ul este un fenomen larg răspândit, care îi afectează în egală măsură pe fete și pe băieți. Cauzele care duc la acest fenomen sunt divserse. Ele sunt atât de natură personală (dorința de a atrage atenția, de a fi popular, anturajul nepotrivit, tendințe spre agresivitate, lipsa empatiei, etc.), cât și familială (modelul parental agresiv, standarde foarte înalte și greu de atins pentru copii, lipsa unuia dintre părinți, evenimente familiale marcante) și ce țin de mediul școlar (competivitate, invidie, climat școlar agresiv). Într-un act de bullying sunt implicați mereu trei actori și nimeni nu este în afara problemei. Cei trei actori sunt: agresorul, victima și spectatorii (care prin atitudinea lor, pot contribui la problemă sau la soluție).

Consecințele bullying-ului sunt grave și pe termen lung. Conform experților de la Telefonul Copilului, printre efectele fenomenului bullying s-au înregistrat: depresii şi tulburări de comportament (33,15 %), excludere şi dificultate în relaţionare (procentaj de 29,78 %), gânduri suicidale (15,17 %), frică şi anxietate (12,92 %), criză de identitate şi singurătate (4,49 %).

Este ceva de făcut? În mod cert, DA! Victima trebuie să realizeze în primul rând că nu este vina ei, că nu este ceva în neregulă cu ea. De asemenea, a păstra tăcerea într-o astfel de situație nu este o soluție. Uneori avem nevoie de ajutor din exterior pentru a putea depăși o astfel de problemă. Ajutorul poate consta în suportul oferit de părinți, de un cadru didactic apropiat de copil sau chiar de un specialist (psiholog). Victima trebuie să știe și să simtă că nu este singură în acest proces!

Și totuși cel mai important rol în oprirea acestui fenomen îl are spectatorul. Cu cât adolescenții vor realiza că depinde în mare măsură de ei dacă permit sau nu ca agresorii să aibă scenă, cu atât bullying-ul va deveni un fenomen izolat și în cele din urmă va dispărea. Scopul principal al agresorului este să atragă atenția, să primeasca aplauzele spectatorilor. Dacă aceste aplauze nu mai apar, comportamentele de agresiune se sting!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*